Cele mai multe persoane fără adăpost au o stare de sănătate precară, au absolvit cel mult 10 clase, nu au nici o calificare şi nu posedă acte de identitate. Aceasta este concluzia unui studiu care a fost realizat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.
Studiul a avut ca obiectiv identificarea şi evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost aflate pe raza Capitalei. La studiu au luat parte 100 de persoane fără adăpost din Bucureşti şi din provincie, dintre care 28 de femei şi 78 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 80 de ani.
Dintre cei chestionaţi, 27% absolviseră 8-10 clase, 23% urmaseră o şcoală profesională, iar 21% terminaseră 1-8 clase. Totodată, 9% aveau 11-12 clase fără diplomă de Bacalaureat, iar 4% nu frecventaseră şcoala. Cu diplomă de Bacalaureat erau 13% dintre participanţii la studiu, 2% aveau studii postilceale, iar 1% - studii superioare. Potrivit autorilor cercetării, pregătirea şcolară slabă a persoanelor fără adăpost le reduce mult acestora posibilităţile de reintegrare profesională.
În ceea ce priveşte starea de sănătate, cei mai mulţi dintre cei care au luat parte la cercetare sufereau de reumatism (29), tulburări psihice (23) şi boli de inimă (21). Totodată, nouă dintre ei aveau TBC, opt prezentau un handicap, cinci sufereau de diabet, patru de răni netratate, trei de ciroză hepatică, iar câte o persoană micoze, cnagrene şi paraziţi. Conform studiului, în afară de aceste afecţiuni, persoanele fără adăpost mai suferă de degerături, osteoporoză, comoţie cerebrală, insuficienţă respiratorie, ulcer duodenal, bronşită, troboflebită, colică renală, tensiune oscilantă, tahicardie, gastrită, gastrită, pareză, hepatita B, hemofilie B, pneumonie, poliartitrită, modificare de coloană, spasmofilie, rinichi sclerozat, semipareză, scolioză, epilepsie, astm bronşic.
O altă problemă des întâlnită în r
