Asadar, le roi est mort, vive le roi! Ceea ce s-a cerut si era de asteptat s-a petrecut. Regele Cabinetului a raposat politic. De fapt a fost decedat. Maladia ce i s-a dovedit fatala a avut mai multe cauze. Nu mai enumar gafele ce i-au afectat sanatatea. Nu a facut-o nici seful sau suprem, cel care i-a asigurat o iesire din scena cat mai soft posibila. In plus, i s-au adus multumiri pentru "profundul devotament in serviciul public".
Adevarul in stare pura s-a vazut pana la urma si pe meleaguri indepartate. Nimic mai limpede decat un titlu din prestigiosul Le Monde: "Poporul roman a fost auzit". Inedit ori rau prevestitor, cantecul de lebada al lui Emil Boc a rasunat, pentru cine o fi vrut sa-l asculte, in acel stupid spot publicitar despre comuna natala Margau, difuzat de Discovery, altfel un remarcabil post de televiziune. Contra cost, fireste, sub semnatura, pe atunci inca subordonatei sale de la Turism, Elena Udrea.
Fiindca tot aminteam de presa straina, Financial Times avanseaza ipoteza proprie despre debarcarea primului ministru - "Plecarea lui Boc s-ar putea sa fie o manevra politica disperata a lui Traian Basescu". Observatia publicatiei este in deplina concordanta cu o ampla majoritate a romanilor. Nu in mod special a oamenilor ce urmaresc fenomenul.
Doar vremea cainoasa a facut ca Vox Populi sa nu fie mult mai apasata. Mai acuta "on air".
Ce va urma dupa acest RIP politic al lui Emil Boc? Deocamdata, in jiltul din capul mesei de la Palatul Victoria ia loc "seful spionilor", asa cum l-au denumit pe Mihai Razvan Ungureanu jurnalistii de la BBC. De aici incolo, gama vocilor este extrem de eterogena.
Dintru inceput, poporul are mari rezerve cand vine vorba despre un personaj cu functie capitala intr-un serviciu secret. In aceeasi maniera ar fi fost perceput George Maior. Cei mai hatri i-ar fi legat si numele