A început cursa pentru statutul de Capitală Culturală Europeană, dată între cele trei mari orașe din România: Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Lupta nu se duce doar la nivel cultural, ci şi la nivel administrativ. Doar 30% din evaluarea dosarelor de înscriere în cursă o reprezintă cultura orașului, restul de 70% o reprezintă infrastructura, capitol la care Timișoara mai are mult de lucru.

Proiectul care dorește să transforme Timișoara din capitala Banatului în Capitala Culturală Europeană este departe de a fi atins toate obiectivele prevăzute în dosarul de participare. Deși numele concursului este "Capitală Culturală Europeană în anul 2020", participarea nu se face doar pe baza mișcării culturale din orașul respectiv, importantă fiind o infrastructură foarte bine pusă la punct.

Din nevoile majore ale orașului se numără o sală de spectacole de minim zece mii de locuri, dar și multe spații non-convenționale dedicate artei și culturii în speță. În conceptul reprezentanților asociației „Timișoara, Capitală Culturală Europeană“, mai este nevoie de multe alte spații pentru a conta în cursa aceasta. „Am avut deja trei întâlniri cu cei care vor realiza PUG-ul Timișoarei în perioada 2014-2020 și le-am prezentat nevoile noastre. Dintre acestea am subliniat un muzeu dedicat în exclusivitate artei contemporane, un spațiu de expoziție bine organizat și alte spații de cultură non-convenționale. Normal, Timișoara mai are nevoie de multe alte spații dedicate culturii, cum ar fi o cinematecă sau un incubator cultural, pentru a câștiga acest statut", a declarat Corina Răceanu, reprezentat al asociaţiei.

Deși autoritățile locale anunțau că vor susține temeinic acest scop, participarea lor este mai mult morală. Susținerea propriu-zisă vine din partea mediului de afaceri din Timișoara, care va veni cu resurse pentru a duce la îndeplinirea obiectivului. „Nu ne vom re