În România, salariul este taxat de către stat cu 45,5%, în timp ce angajatul primeşte în mână doar 54,5% din adevăratul lui venit salarial. Mai plătim la stat indirect TVA şi accize, atunci când cumpărăm produse şi servicii. GdS vă prezintă unde se situează România în rândul ţărilor din Europa când vine vorba despre contribuţii sociale.

Ştim cu toţii că, din salariul de încadrare al unui angajat, statul se alege cu o cotă parte destul de importantă. Dar dacă din veniturile salariale nete, care ne rămân în mână lună de lună, mai scădem şi taxele şi impozitele indirecte pe care le plătim statului atunci când cumpărăm produse şi servicii, aflăm că veniturile noastre nete sunt şi mai mici, iar ale statului sunt, evident, mult mai mari. Nu ar fi nici o problemă să plătim la stat, aşa cum fac angajaţii din alte state europene, dacă am şti că impozitele, contribuţiile şi taxele plătite de noi ar fi echitabile şi s-ar întoarce în mod corect către plătitor (către oameni) prin servicii de calitate din partea statului. Un studiu realizat de cei de la www.riscograma.ro arată, la un salariu mediu, cu cât rămâne omul în buzunar, după ce dă tot ce se poate către stat. Contribuţiile sociale şi impozitul pe venit deţin cele mai mari cote în venitul salarial al unei persoane. Potrivit celor de la riscograma.ro, la un salariu mediu brut de 2.100 de lei, de exemplu, omul pleacă acasă cu 1.500 de lei net, reprezentând 54,5% din venituri. Restul de 45,5% reprezintă contribuţii. În total, firma plăteşte către salariat şi către stat 2.700 de lei, pentru un singur salariat al cărui salariu de bază este de 2.100 de lei. Din cei 1.500 de lei care reprezintă salariul net, omul plăteşte accize la combustibili, tutun, alcool, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la produsele şi serviciile pe care le cumpără. Deci taxe indirecte care ajung tot în vistieria statului, din buzunarul unui si