„Ăştia nu pot trăi fără fraze“

(Moaşa din Demonii)

„E o mare belea să ai sufletul larg şi să nu fi genial“ (sursa – Svidrigailov, din Crimă şi pedeapsă).

Nu am avut minte, dar am avut caracter (sursa – un proaspăt divorţat).

Limba noastră este, probabil, singura în care inimaginabilul porneşte din toată inima (sursa – un filolog liric).

Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi, dar, dacă nu poţi, măcar nu-l sîcîi (sursă autorizată).

La cîte evidenţe ne mănîncă pe săturate viaţa, ar trebui să cerem o permisiune înainte de a-l mai folosi pe „iată“ (sursa – cel mai tenace suprarealist român din secolul nostru).

Cred că de 48 de ani nu am mai scris nici o porcărie (sursa – un fost proletcultist român).

Fac parte dintr-un neam pentru care orice evoluţie, politică sau nu, este suspectă fie de arivism, fie de oportunism (sursă obscură).

Am cumpărat de la un anticariat Anti-Dühring-ul lui Engels, cu un leu, şi, crede-mă, l-am citit! (sursa – un tînăr cercetător în istoria religiilor).

„Intifada din corpul ei“ (sursa – un roman de dragoste israelian).

Ai văzut că în Piaţă nu s-a strigat nici o clipă „Jos comunismul!“ şi nici „Jos capitalismul!“? Asta nu-ţi spune nimic? (sursa – un bun amic monarhist, care „a făcut Piaţa“ şi în 1990).

Înaintează încet, drăguţul... (sursa – un pensionar clar octogenar, discutînd despre cancerul său, la o cafea nonstop de pe Bdul Titulescu).

Am crescut 50 de ani între două porunci: „Să nu fi original cu orice chip“ şi „Să nu generalizăm pripit (sursă – nu numai cu chip, dar şi obsesivă).

Îl implor tot timpul: nu-ţi mai începe frazele cu „spre diferenţă de tine...“ (sursa – un foarte bun prieten, exasperat de un alt foarte bun prieten).

...Şi dacă vom scrie că elitele româneşti – fie fanatice, fie oportuniste – sînt şi ele, ca în Coşbuc, „suflet din sufletul neamului