Mîine, la Piaţa Universităţii în Bucureşti se iese împotriva ACTA, după 17.00. Zeci de mii se dau protestatari pe facebook. Aştept să-i văd şi în stradă, altfel îi sfătuiesc să nu mai dea click aiurea. Înţeleg că mai sînt anunţate astfel de mişcări în ţară şi în Europa. Cu cît mai mulţi, cu atît mai bine.
Ce-ar fi de cerut:
1. Am semnat fără să ne întrebe nimeni. Dezbaterea a fost teatru ieftin la nivel european, iar în România autorităţile ne-au mai şi luat peste picior.
2. Vrem scuze publice din partea autorităţilor şi a semnatarilor, aşa cum s-au întîmplat deja în Slovenia sau Polonia.
3. Vrem retragerea din ACTA.
Despre probleme de copyright, comportamentul industriei de entertainment cînd intră în reţea, ACTA, am vorbit cu prietenul meu, Cornel Dumitraşcu, programator de meserie. El colecţionează de mult timp posibile linii de abuz online, iar de cînd cu semnarea ACTA a fost printre acei primii care au tras semnalul de alarmă pe FB şi care au linkuit către materiale lămuritoare. Din discuţiile noastre din aceste săptămîni am extras cîteva teme într-un soi de interviu.
ACTA te-a suparat foarte tare. Sint motivele deja invocate in toata lumea, dar ai parut deranjat si de felul in care trateaza autoritatile romane problema. Ce ar trebui să facă autorităţile române?
Semnarea ACTA in Japonia a fost un eveniment important. Global. Eu traiesc prin lumea mea asa, stii cum e, scarbit de multe. Am partea mea de vina ca nu m-am prins decat tarziu. Dar…trebuia sa se auda si pe la mine prin pestera. Prim-ministrul din cate am vazut “la cald” era in pestera cu mine, nici nu stia despre ce e vorba cand a primit prima intrebare. Asta ar fi una, minora.
A doua ar fi, odata ce s-a semnat, prima reactie a fost ca oricum semnatura nu conteaza. As fi ras tare daca nu ma enervam.
A treia, odata ce s-a cerut o
