Ca în fiecare an, deschiderea Festivalului Internaţional al Filmului de la Berlin a fost nu numai un prilej pentru vedete de a se lăsa aplaudate de cei care s-au adunat în faţa cinematografului din Potsdamer Platz, din inima Berlinului, ci şi pentru oficialităţi, de a se arăta în public.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok:

Pe lângă primarul guvernator al landului Berlin, au mai venit la deschidere şi primul ministru al landului est-german Brandenburg şi ministrul de stat pentru cultură al guvernului federal, Bernd Neumann. Acesta a ţinut să-i salute pe toţi cei prezenţi, afirmând că cinematografia este nu numai un seismograf, ci şi un motor pentru schimbări politice.

S-a adresat apoi, în mod special, regizorului iranian Jafar Panahi, absent de la Berlinală fiindcă se află sub arest la domiciliu, exprimându-şi solidaritatea cu cineastul persecutat. A amintit şi de situaţia deplorabilă a drepturilor omului în China, afirmând că democraţia are nevoie de cultură, iar existenţa culturii presupune existenţa libertăţii.

Toţi cei prezenţi au asistat apoi la filmul de deschidere a Berlinalei, realizat de regizorul francez, Benoît Jacquot, „Les adieux à la Reine“ (Rămas bun reginei - sau, dacă doriţi: Adio, regina mea). O creaţie opulentă din care nu lipseau anumite citate ironice din filmele franceze de capă şi spadă sau din ecranizările unor romane istorice în care, mai ales în anii 1950 şi 60, momente ale istoriei franceze au fost transformate în imagini şi acţiuni cinematografice populare.

Renunţând la orice încercare de împodobire romantică a istoriei, Jacquot se opreşte asupra unui moment crucial al istoriei, evocând zilele din preajma Revoluţiei Franceze din perspectiva personalului de serviciu, angajat la curtea regală, mai exact a servitoarelor. Acţiunea se derulează în jurul unei tinere (Léa Seydoux) care are sarcina să-i