Stimulată de UE, Oltenia începe să producă tot mai multe vinuri din soiuri nobile. Lângă baronul vinului, Mihai Anghel, au venit cultivatori din Italia, Spania şi Marea Britanie. În podgoriile olteneşti produc vinuri de soi ca hobby şi ca afacere poetul Mircea Dinescu, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, Valeriu Stoica sau Jean Valvis.

Roşu sau alb? Sec, demisec sau dulce? Simplu sau şpriţ? Vinul este un produs consumat de toată lumea, după preferinţe, obişnuinţe şi portofel. Românul s-a născut poet şi viticultor prin tradiţie. Avem circa 100.000 de hectare de terenuri cultivate cu soiuri hibride de viţă-de-vie pentru autoconsum. Tulburelul începe să curgă de cu toamnă, iarna stropeşte friptura de porc pe care orice român o pune în farfurie, iar primăvara face să alunece mai uşor carnea de miel pregătită la proţap. În 2007, românii au intrat în Europa cu tot cu tradiţii. Dar Europa le cere să cultive soiuri nobile de viţă-de-vie, căutate la export. Oferă şi bani pentru asta: până la 14.000 de euro/hectar pentru înfiinţarea culturilor noi, plus alţi 1.800 euro/hectar pentru viile hibride înlocuite cu soiuri nobile. În ultimii ani, în Dolj au început să-şi facă apariţia cultivatori de viţă-de-vie italieni, spanioli şi englezi, care exploatează sute de hectare, după reţetă. Fără îndoială, cel mai cunoscut producător din Dolj este omul de afaceri Mihai Anghel, care cultivă la Segarcea 277 de hectare. Cel mai cunoscut sortiment - merlot - a fost medaliat cu aur la Bruxelles. Pe lângă Anghel însă, apar noi investitori. În 2011, au făcut cereri de înfiinţare 11 cultivatori, pentru circa 400 de hectare. Printre ei se numără şi Arhiepiscopia Craiovei, care vrea să cultive circa 32 de hectare tot la Segarcea. Să vedem însă care sunt cei mai importanţi solicitanţi: Emmei SRL Argetoaia (40 de hectare), patronată de oamenii de afaceri italieni Davide Di Maio şi Ignazio Co