Cu toţii ne simţim bine în faţa unui calculator. Este singurul lucru din lumea modernă care face exact ceea ce îi spui. Ne simţim stăpâni pe desktop-ul, laptop-ul, smartphone-ul sau mai nou peste tableta pe ce care le avem. La desktop sau laptop de exemplu este atotputernicul mouse, care ne ajută să dăm comenzi. Să deschidem librăria de muzică, browser-ul de internet să jucăm jocuri etc. Sunt convinşi că noi suntem cei care avem controlul asupra aparaturii. Ei bine nu e chiar aşa. Adevăratul stăpân din spatele oricărui calculator este programul de operare. Guvernează peste tot ce se găseşte într-un dispozitiv de acest gen.
Referindu-ne strict la calculatoare, în sensul de PC, MAC, servere, smartphone sau tabletă, fără un sistem de operare, acestea sunt inutile. Chiar şi cel mai precar sistem de operare gen MS-DOS un calculator este doar un obiect de decor. O piesă de mobilier din camera în care a fost instalat. Sistemele de operare au rolul de a îndeplini mai multe funcţii, oferă un nivel de interacţiune cu dispozitivul mult mai avansat şi complex şi anticipează nevoile utilizatorului.
Toate calcutoarele au sisteme de operare. Majoritatea au instalat sisteme de operare Windows care sunt create de Microsoft, Mac OS X dezvotlate de Apple sau cu sisteme de operare din familia UNIX, printre care şi Linux-ul, care de-a lungul timpului a fost programat de o serie întreagă de specialişti individuali, companii sau corporaţii. De asemenea se mai găsesc sute de programe de operare, care au aplicabilitate pe toate tipurile de dispozitive electronice şi care au funcţii speciale cum ar cele pentru roboţi, producţie, real time control, sisteme mainframe ş.a.m.d.
În orice dispozitiv care are un sistem de operare există posibilitatea de a schimba modul în care un dispozitiv funcţionează. Unul dintre motivele care permit această posibilitate este acela că sisteme
