România se poate inspira, indiferent de Guvern, din strategia ţărilor nordice.

Eficienţă economică şi investiţii, nu pe cheltuieli pentru consum. Aceasta este strategia ţărilor nordice atunci când vine vorba de dezvoltarea economică şi a funcţionării societăţii.

Nordul Europei îşi păstrează statutul de cea mai competitivă zonă a lumii, din punctul de vedere al dezvoltării economice şi al funcţionării societăţii.

Raportul pe 2011-2012 al Forumului Economic Mondial arată că Suedia ocupă locul al treilea, Finlanda - locul al patrulea, iar Norvegia este pe poziţia a şaisprezecea.

Pe primele două locuri se află Elveţia şi Singapore, care beneficiază de aportul unui sector financiar puternic şi de privilegiile de zone "excepţionale", izolate faţă de tendinţele regionale.

Modelul nordic, bun pentru România

În contextul dezbaterii publice din România, modelul nordic este interesant pentru că una dintre componentele sale de bază este utilizarea eficientă a resurselor subsolului.

Statele nordice se concentrează în mare măsură pe industria extractivă, care le permite să nu fie dependente de importuri strategice şi le asigură creşterea economică, reducerea şomajului în regiunile izolate şi o balanţă comercială pozitivă.

Administraţia de la Bucureşti şi-a exprimat în mai multe rânduri intenţia de a permite dezvoltarea industriei extractive în domeniul hidrocarburilor, metalelor comune sau metalelor preţioase, dar măsurile concrete s-au lăsat până acum aşteptate.

Suedia şi Finlanda se bazează pe minereuri

Suedia este cel mai mare producător european de minereu de fier, dar exploatează şi cupru, zinc, aur, argint sau uraniu.

Singurul element important din punct de vedere economic pentru autorizarea unui proiect minier în Suedia este capacitatea sa de a genera efecte economice pozitive ca orice alt proiect din alte dom