Vă rog ca înainte să citiți acest text sau să comentați să parcurgeți textul tratatului ACTA, disponibil AICI, în cazul în care n-ați făcut-o deja. Mulțumesc!
După ce a fost lansat modelul 4×4 Dacia Duster, în 2010, pe internet a circulat următoarea glumiță: “românii ar face orice ca să nu-și repare drumurile”. După tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni în online-ul și offline-ul autohton legat de ACTA, inclusiv protestele anunțate pentru seara asta în toată țara, sunt înclinat să spun că românii ar face orice ca să nu se oprească din furat (pudibonzii 2.0 să citească “piratat”). Cu toate astea, n-am s-o fac.
Am luat apărarea fondului proiectelor americane de lege SOPA și PIPA înainte să înceapă toată nebunia cu ACTA, așa că este firesc să susțin ideea de bază din spatele Tratatului Comercial Anti-Contrafacere. Am preferat însă să se așeze lucrurile înainte să scriu despre acest tratat.
Se pare că a devenit cool să fii împotriva ACTA, cu toate că nu te pricepi la tehnologie și nu înțelegi mare lucru din tratatul ăsta. Îi crezi pe cuvânt pe cei care-ți spun că ACTA va instaura o epocă a cenzurii pe internet. O mare parte din vină în sensul ăsta o poartă clipurile de pe YouTube în care ACTA este criticată, precum cele semnate ANONYMOUS sau episodul special din RObotzi.
Să începem cu acesta din urmă. Urmăriți-l până la capăt, în cazul în care n-ați făcut-o deja:
Chiar la începutul clipului, ni se spune că “marile corporații nu își pot adapta afacerile internetului și-atunci fac tot posibilul să-l controleze”. Ați observat, da? E de fapt vina marilor corporații că sunt furate. E ca și cum i-ai spune proprietarului unui depozit de cărămizi că e vina lui că a rămas fără marfă din cauză că o armată de 1.000 de hoți i-a călcat depozitul într-o noapte, iar cei doi paznici nu au făcut față. De ce să-l protejeze autoritățile statului de
