Noul Guvern va avea o soartă deloc de invidiat - şi asta nu pentru că trăim o perioadă de constrângeri economice, ci pentru că premierul Mihai Răzvan Ungureanu va trebui să facă echilibristică între interesele partidului şi orgoliile din interior.
Iar asta - fără măcar să fie membru PDL.
După două luni în care speculaţiile au curs cu nemiluita, avem un guvern nou. Şi chiar mai tânăr şi, să sperăm, cu minţi mai limpezi decât cel condus de Emil Boc. Acum ştim că insistenţa unor miniştri PDL de a nu-şi părăsi mandatele a costat partidul oameni valoroşi, precum Funeriu sau Boagiu. Până la urmă a câştigat "aripa tânără": niciunul dintre miniştrii propuşi de PDL nu are mai mult de 45 de ani, iar cel mai tânăr dintre ei abia a împlinit 32.
Nu mai departe decât anul trecut, cunoscutul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial şi fost ministru al Muncii - funcţii pe care de altfel le-a pierdut pentru că l-a luat gura pe dinainte -, lansa povestea Albei ca Zăpada sub forma unui nou partid politic ce urma să apară până la alegeri. Care alegeri - nu se ştia la vremea aceea, încă nu apăruse nici măcar intenţia de a comasa localele cu parlamentarele (idee abandonată până la urmă, la recomandarea expresă a Curţii Constituţionale). Fiind cine era, Lăzăroiu a fost luat în seamă ca un Nostradamus al politicii româneşti. Însă previziunile sale nu s-au prea adeverit. Ca urmare, dacă nici astăzi, cu zece luni înaintea alegerilor, Albă ca Zăpada nu e, măcar alt premier să fie sub aceeaşi pălărie. În definitiv, la capătul acestor zile încinse (cu tot gerul de afară!), Guvernul Boc a rămas intact în proporţie de peste 50%.
E limpede că preşedintele nu mai are puterea de a face să crească o forţă politică precum în 2004, când a reuşit să surmonteze decalajul şi să câştige prezidenţialele după retragerea intempestivă a lui Theodor Stolojan, cu doar câtev