Învestit miercuri, noul guvern al României, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, poartă numărul 85 în România secolelor XX-XXI. De-a lungul acestor 112 ani, dincolo de regimuri şi partide, mulţi miniştri au trăit aproape de sportul românesc, implicîndu-se în destinul său ca suporteri, sportivi sau oameni de stat
Unii dintre ei au fost figuri marcante ale epocii, au avut portofolii atît la Interne, cît şi la Externe sau Agricultură. Alţii, trecători prin istoria convulsivă, au în spatele carierei publice un trecut apropiat de sport. Binefăcători sau figuri controversate, s-au implicat în fenomenul sportiv românesc, din postura de ministru sau cu tenacitatea unui suporter înflăcărat. Cum s-ar descurca acum un astfel de guvern imposibil?
ALEXANDRU MARGHILOMAN (1854-1925)
- jurist, lider conservator, prim-ministru (1918)
- 11 mandate de ministru 1888-1918 (Agricultură, Externe, Finanţe, Justiţie)
Boierul jocheu
Pionier al echitaţiei româneşti, Marghiloman organizează primele pariuri hipice la Floreasca (1880), sprijină construirea hipodromului Băneasa şi înfiinţează la Buzău, oraşul natal, un hipodrom şi prima crescătorie de cai pursînge româneşti (1892). Doi cai ai lui Marghiloman cîştigă prestigiosul turneu de la Paris (1896), după care moşierul dotează după ultimele standarde europene grajdurile reşedinţei sale bucureştene (astăzi Cinema Patria).
SPIRU HARET (1851-1912)
- organizatorul şcolii moderne româneşti, academician
- 3 mandate de Ministru al Învăţămîntului (1897-1910)
Părintele oinei
Haret solicită în 1898 elaborarea primului regulament de oină şi instituie "concursuri anuale pentru elevii şcoalelor primare şi secundare, şcoalelor normale şi seminariilor". Motivaţia: "dezvoltarea exerciţiilor fizice, fără care educaţiunea tinerimii nu poate să fie nici completă,
