Aproximativ 2000 de români au protestat sâmbătă în mai multe oraşe ale ţării împotriva ACTA, controversatul acord internaţional semnat de zeci de state ale lumii, ce ar urma să combata pirateria şi contrafacerea pe internet. Contestatarii proiectului de lege susţin că acesta ar urma, însă, să îngrădească dreptul la libera exprimare pe internet.

Peste o mie de persoane au protestat, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Unirii din centrul municipiului Cluj-Napoca, faţă de ACTA, manifestanţii cerând ca acest tratat să nu intre în vigoare pentru că "ameninţă" viaţa privată. Peste 200 de persoane, unele strigând lozinci şi purtând pancarte şi măşti Anonymus sau având lipite pe gură autocolante pe care scrie "ACTA", au protestat sâmbătă seară, şi în Piaţa Victoriei din Timişoara. Manifestaţii similare au fost şi la Bucureşti, Craiova, Iaşi, Constanţa etc.

Protestele de sâmbătă din ţară au fost organizate în semn de solidaritate cu manifestaţii similare ce s-au desfăşurat în zeci de state europene.

În Germania, peste 37.000 de tineri au ieşit în stradă pentru a scanda împotriva ACTA. De asemenea, la Sofia, peste 3.000 de persoane au defilat pe străzi şi în jurul sediului Parlamentului bulgar. Manifestaţii similare au fost organizate la Paris, Viena, Budapesta şi Vilnius. Ce este ACTA?

Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârşitul lui ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.