”Sunt legat prin fibra mea de Albeşti. Aici m-am născut şi am crescut. Tot aici am părinţii, bunicii şi străbunicii…Vine o vreme în viaţa fiecăruia dintre noi când simţim nevoia să fim mai aproape de origini. E o chemare interioară care te face să te întorci acolo de unde ai plecat cândva,” îmi spunea părintele profesor univ. dr. Ilie Moldovan, într-un interviu pe care mi l-a acordat în septembrie 2008. O premoniţie sau doar o simplă cugetare care se înscrie în ordinea firească a timpului şi lucrurilor rânduite de Dumnezeu pe Pământ? Joi, 9 februarie a.c., părintele Ilie Moldovan, distins cărturar şi universitar, s-a stins la Sibiu, iar duminică, 12 februarie a.c. a fost înmormântat la Albeşti – Mureş, locul său de origine, acolo unde, în fiecare an, îşi petrecea verile. Restul timpului, blândul şi bunul profesor – model de trăire şi simţire duhovnicească – se afla între cărţile din vasta bibliotecă a Facultăţii de teologie din Sibiu.
O viaţă trăită în râvnă creştină
Părintele Ilie Moldovan s-a născut în 1928, la Albeşti, judeţul Mureş. În anul 1954 a absolvit Facultatea de agronomie din Cluj-Napoca urmând în paralel şi Facultatea de teologie ortodoxă pe care a absolvit-o în 1956. În 1974, a absolvit un doctorat în teologie dogmatică. A fost preot în mai multe parohii din ţară, iar între 1978-1983 a ocupat funcţia de conferenţiar spiritual la Facultatea de teologie ortodoxă din Bucureşti. A fost îndrumător de doctorate la Facultatea de teologie ortodoxă din Sibiu, Sfinţia Sa având şi o bogată activitate publicistică. Este autorul mai multor cărţi, studii şi comunicări ştiinţifice, dintre care amintim: “Învăţătura despre Sfântul Duh” (1973), “Adolescenţa, preludiul la poemul iubirii curate” (1981), ”Credinţa strămoşească în faţa forţelor antihristice sectare” (1984), “Teologia iubirii”, vol. I şi II (1996) şi “Calendarul viu”, (2007). Patriot român ş
