Domeniul serviciilor este ales pentru că aici oamenii de afaceri rromi sunt mai bine toleraţi. Angrosiştii sunt cei mai respectaţi.

Când îi vedem pe stradă, avem uneori o anumită angoasă şi ne ferim pe cât posibil de un contact direct cu ei. Când îi vedem la muncă, meşterind bijuterii sau ciocănind la cazane şi ceaune, atunci lucrurile se schimbă şi avem siguranţa că din mâna rromilor iese ceva de calitate.

Cel mai puţin îi vedem în calitate de patroni, de oameni de afaceri care conduc firme, cu angajaţi şi cu toate grijile unui întreprinzător pe cap. „Adevărul" vă prezintă această latură mai puţin cunoscută, dar nu mai puţin interesantă, a etniei rrome: statisticile oficiale arată că în domeniul serviciilor se regăsesc aproape un sfert dintre companiile create de romi şi ceva mai mult de jumătate - în comerţ. Restul se regăseşte în construcţii şi în alimentaţia publică.

În total, ar fi 6.000 de companii ai căror patroni aparţin etniei rrome, un număr care - raportat la întreaga populaţie din această etnie, potrivit ultimului recensământ - este mai mic decât în alte cazuri „din cauza marginalizării la care sunt supuşi chiar şi întreprinzătorii noştri", spun liderii romilor.

Depozitarii sunt cei mai respectaţi

„Dintre patronii rromi, circa 5% sunt angrosişti, şi din această categorie se detaşează cei mai de succes oameni de afaceri rromi", ne-a declarat liderul comunităţii de rromi din Bucureşti, Ilie Mario Rafael. Diferenţele dintre ce firme au oficial oamenii de afaceri din această etnie şi ce meserii/meşteşuguri tradiţionale are majoritatea membrilor acestei comunităţi sunt date de evoluţia mentalităţii rrome. „Există tot mai mulţi reprezentanţi ai etniei rrome care nu se mai împiedică de marginalizare şi vor să acceadă la meseriile, profesiile şi afacerile moderne", a mai explicat Rafael.

Ponderea cea mai mare în domeniul servic