La 1743, Jack Broughton rînduia şapte reguli ce trebuiau respectate în box. Atunci a făcut primul regulament modern din istoria sportului. Graţie lui, primea paşaportul spre odihna veşnică la Westminster Abbey

E-un ger crunt, dar tîrnăcopul nu intră greu în pămînt. Se vede c-a fost răvăşit de puţină vreme. E 15 ianuarie 1789, curtea bisericii din Lambeth, Anglia. Groparii scuipă în palme şi sapă groapa. “Cic’ aşa a lăsat cu limbă de moarte conaşul, să-l ducă să-l odihnească la Catedrală, la Westminster. Nu i-au desfăcut testamentul decît după ce l-au îngropat aici!”, discută ca să-şi ţină de urît. Dau de sicriu, îl scot şi-l pregătesc de drum, de Londra. Pe-un fel de piatră de mormînt scrie “Jack Broughton, aged 86 years”. Pe 21 ianuarie, sicriul din Lambeth ajunge la Westminster Abbey, faimoasa catedrală. Trece prin faţa locului unde dorm, întru nemurire, Eduard Confesorul, Elisabeta I, “Gloriana”, Sir Isaac Newton ori Chaucer. E dus în Arcada de Vest, pentru somnul de veci…Cine eşti tu, Jack Broughton, de-ţi bat clopotele şi meriţi astă cinste?

Luntraşul cu mîini de Hercule

Se născuse la îngemănarea dintre 1600 şi 1700. Plecase de acasă de mic, după ce mama-i murise, iar tatăl se recăsătorise cu ginul. Ajunsese luntraş, la Bristol. Trăgea nonstop de vîsle şi, deşi abia-i dăduseră tuleiele, avea muşchi de zeu. Pe la 1730 termina primul cursa de pe Tamisa, iar James Figg, un mare boxer cu mîinile goale, la modă, îl lua sub aripa lui şi-l urca în ring. De-acum bătea în 91 de kilograme şi-ntr-un metru 85, aşa că adversarii picau precum spicele. La propriu, cum avea să se petreacă în 24 aprilie 1741, în lupta cu George Stevenson. După 35 de minute, adversarul nu mai respira şi, la puţină vreme, se stingea de tot. Jack nu-şi mai revenea vreo doi ani, zicea că nu mai are ce căuta între corzi. Dar în miez de august 1743, revenea.

Box după reguli…