La sfârşitul anului 2011, ponderea împrumuturilor în valută în total credite a depăşit 63%. De la acest dezechilibru major al pieţei creditului porneşte programul BNR de încurajare a creditului în lei.
Recent, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat că banca centrală a început aplicarea unui adevărat program de încurajare a creditului în moneda naţională.
Iniţial, prin introducerea injecţiilor săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo şi acoperirea integrală a solicitărilor primite de la bănci, iar mai departe prin introducerea de măsuri administrative de descurajare a creditului în valută şi prin trei paşi succesivi de reducere a dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an.
BNR a elaborat în toamna anului 2011 şi un regulament prin care vizează restricţionarea creditelor de consum, dar şi condiţii mai dure pentru creditul ipotecar în valută. Astfel, creditele ipotecare în euro vor putea fi vândute din această lună numai cu avans de minim 25% din preţul locuinţei finanţate, în timp ce la lei clienţii vor putea să contribuie în continuare cu un avans de 15%. Vânzările de credite în moneda locală ar putea creşte în aceste condiţii, mai ales dacă şi dobânzile la lei vor scădea, încurajate de relaxarea politicii monetare de către BNR.
Diferenţialul de dobândă a determinat până acum clienţii să-şi asume riscul valutar şi să se împrumute în valută la dobânzi semnificativ mai mici, astfel că peste 95% din creditele ipotecare acordate de bănci sunt în euro, dolari sau franci elveţieni.
Spre exemplu, rata lunară la un credit ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge la 1.500 de lei, având în vedere o dobândă medie de 10% pe an. Comparativ, la un credit de 40.000 de euro acordat pe aceeaşi perioadă, la o dobândă medie de 6%, rata este de 240 de euro (echivalentul a 1.000 de lei), respec
