Zgomotul exploziilor şi mirosul gazelor lacrimogene din piaţa Syntagma ajunseseră ieri noapte până în aula parlamentului elen, unde timp de zece ore s-a dezbătut adoptarea măsurilor de austeritate solicitate de UE şi FMI pentru deblocarea celei de-al doilea "bailout" - împrumul de 130 miliarde de euro care să salveze Grecia de la faliment şi zona euro de la destrămare.

Legislaţia a trecut cu 199 de voturi "pentru" şi 74 "împotrivă" (din totalul de 300) cu votul principalelor două partide care susţin guvernul Lucas Papademos - PASOK(socialişti) şi Noua Democraţie (conservatori), nu însă înainte ca 43 de parlamentari - 22 de la primii, 21 de la ultimii - să "dezerteze". Toţi cei 43 au fost excluşi imediat din partidele lor, semn că tensiunile politice au reflectat tensiunile din stradă.

Austeritate cu al 14-lea salariu

Programul de austeritate impus Greciei este unul dur, dar nu atât de dur ca cel pe care a fost nevoit să îl implementeze România. Grecii vor trebui să-şi reducă cheltuielile bugetare cu 3,3 miliarde de euro în acest an. Pentru a atinge această ţintă, vor trebui concediaţi 15.000 de oameni din sectorul de stat, într-o ţară în care slujba la stat este garantată pe viaţă prin Constituţie. Totodată, salariul minim a fost redus cu 22%, de la 751 de euro la 600 de euro, nu tocmai rău pentru o ţară aflată în pragul falimentului, salariul minim pentru tinerii sub 25 de ani va fi redus iar piaţa muncii va fi liberalizată astfel încât să permit o mobilitate mai mare. În plus, vor fi reduse cheltuielile în administraţie, vor fi reduse salariile "speciale" (poliţişti şi magistraţi cu 10% şi pensiile "speciale" cu până la 15%. În schimb, se pare că celebrele bonusuri de vacanţă cunoscute sub numele de "al 13-lea şi al 14-lea salariu" vor fi salvate chiar ş în condiţii de austeritate. Grecii vor fi obligaţi de asemenea să privatizeze mai multe companii