Începând cu 1 iunie 2011, Guvernul Boc a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice. Statul a aplicat această măsură pentru a nu mai fi fraudat cu recuperările false de TVA. Multe companii cumpărau fără acte grâul de la ţărani, îl revindeau cu TVA şi cereau ulterior să-şi re­cu­pereze TVA de la stat.

Guvernul Boc a prezentat această mă­sură ca fiind cea mai eficientă me­to­dă de combatere a evaziunii fiscale în agricultură. "Vânzările de cereale pe piaţa nefiscalizată au scăzut cu 70%-80% după introducerea taxării in­verse", a declarat imediat după in­trodu­cerea taxării inverse vi­ce­pre­şe­dintele LAPAR, Nicuşor Şerban. Ministerul Finanţelor se aştepta ca taxarea inversă la cereale şi plante tehnice să genereze venituri bugetare suplimentare de 240 de milioane de lei în 2011 şi 410 milioane lei anul acesta.

Evaziunea se mută la vecini

Taxarea inversă are însă efecte neanticipate de autorităţile române. "Evaziunea fiscală s-a mutat după introducerea taxării inverse la cereale în sectorul de morărit şi panificaţie şi a atins acum proporţii uriaşe, de peste 65% din totalul pieţei. Dacă în anii trecuţi valoarea pieţei de morărit şi panificaţie era de circa 2 miliarde euro, în ultimul an a scăzut numai pe partea de morărit, cu circa 200 de milioane de euro, până la un nivel de 1,8 miliarde euro", spunea recent Aurel Popescu, preşedintele Pa­tro­na­tu­lui Român din Industria de Mo­ră­rit şi Panificaţie (ROMPAN).

Aplicarea taxării inverse la cereale în România se dovedeşte mană ce­re­ască pentru comercianţii maghiari de cereale. În Ungaria se plăteşte în con­ti­nuare TVA la cereale la un nivel de 27%, cea mai mare din Uniunea Eu­ro­peană. Comercianţii maghiari au ajuns în scurt timp să deţină mo­no­polul în achiziţia de cereale din Ro­mâ­nia unde oferă preţuri mai mari de­cât comercianţii români. Până aici to­tul pare leg