Subvenţiile acordate de Grecia pentru achiziţiile de medicamente sunt în continuare în vigoare. Autorităţile nu au însă bani pentru a-şi plăti restanţele către furnizori şi farmacii, iar spitalele la rândul lor nu au primit bani pentru a-şi achita datoriile. Sistemul este practic paralizat, dar părţile implicate – farmaciştii, cadrele medicale şi distribuitorii de medicamente, resping cu încăpăţânare reforma.

Anul trecut, valoarea cheltuielilor cu medicamentele, făcute de greci, s-a ridicat la circa 4 miliarde de euro, respectiv 2,4% din PIB; Unul dintre cele mai mari procente din PIB întregistrate între statele industrializate. Cheltuielile pentru medicamente ale Greciei pe cap de locuitor sunt depăşite doar de cele făcute de S.U.A. şi Canada, notează publicaţia financiară „Financial Times”.

Citeşte aici mai multe despre criza medicamentelor în farmaciile din Grecia

Supusă presiunii internaţionale de a reduce cheltuielile publice şi a restrânge datoria suverană, Grecia suferă acum şi din cauza cheltuielilor făcute în acest sector anul trecut, când cererea medicilor şi pacienţilor şi vânzările, au fost la nivele maxime.

Iar lipsa unui cadru precis de reglementare a consumului de medicamente şi lipsa unor proceduri de urmărire de către serviciile de asigurare medicală a modului în care sunt prescrise şi utilizate medicamentele scumpe, au permis fraudarea sistemului cu circa 1 miliard de euro pe an, potrivit unor estimări preluate de Financial Times. .

Criza medicamentelor, un rezultat al corupţiei sistemice

Motivul acestei situaţii îl constituie corupţia generată de dezvoltarea haotică, iniţiată în anii ’70, a infracturii sistemului medical, un sistem în care salariile mici ale medicilor au condus la apariţia fenomenului plăţilor “în plic”.

În acelaşi timp, cadrul legal privind modul de subvenţiona