Actuala reformă a legislaţiei muncii a creat o stare de nemulţumire în rândul partidelor de opoziţie şi multă tensiune în lumea sindicală spaniolă. Atât forma în care a fost elaborat acest text de lege, cât şi profundele schimbări care vizează în primul rând reducerea drepturile salariaţilor, au dus la prima situaţie de confruntare între sindicate şi proaspătul cabinet consevator al premierului Mariano Rajoy.

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea:

Miercuri, ministrul Muncii, Fatima Bañez, a prezentat în faţa comisiilor de specialitate din Parlament cu foarte puţine detalii acest proiect legislativ, învăluit până în acel moment într-un secret absolut. Ulterior, textul a fost adoptat în şedinţa Consiliului de Miniştri de vineri sub forma unui decret-lege care deja a intrat în vigoare duminică noapte. În tot acest context s-a creat o situaţie puţin obişnuită, deoarece un text legislativ de asemenea anvergură nu a fost supus dezbaterii publice, ba mai mult, pentru prima data în istoria democratică a Spaniei, acest tip de demers nu a fost negociat cu sindicatele, acestea luând cunoştinţă de conţinutul decretului odată cu publicarea lui în Buletinul Oficial. Mugur Chiujdea: Istorica şi profunda reformă a pieţei spaniole a muncii

În linii mari, reforma pieţei muncii, în viziunea sindicatelor şi a opoziţiei, constă în reducerea compensaţiilor la care salariaţii aveau dreptul în cazul desfacerii contractului de muncă, în esenţă făcând mult mai ieftină şi flexibilă disponibilizarea angajaţilor şi, de asemenea, excluderea sindicatelor de la negocierea contractelor colective de muncă pe ramură, trecând această sarcină în mâna angajatorului direct şi a colectivului contractat. Opoziţia socialistă denunţă această lege ca fiind inoportună, iar faptul că va facilita disponibilizările nu va avea drept consecinţă decât creşterea ratei şomajului, ca