Cursul leu-euro este sensibil la orice vânticel care bate din economie, viaţa politică şi guvernare. România liberă a comparat evoluţiile monedei naţionale după câteva evenimente majore din existenţa Partidului Democrat Liberal.

2 octombrie 2004: Traian Băsescu a vărsat cea mai celebră şi aducătoare de voturi lacrimă masculină cunoscută în istoria României. E momentul în care Theodor Stolojan a anunţat că nu mai candidează la preşedinţie şi că-i cedează locul lui Traian Băsescu. Acesta, la auzul veştii, l-a îmbrăţişat. Era o zi de sâmbătă. Luni, leul se aprecia faţă de euro cu 0,06 bani.

15 decembrie 2008: Acelaşi Theodor Stolojan, candidatul PDL la funcţia de premier, anunţă brusc că nu mai vrea jobul de prim-ministru. Traian Băsescu suferă ca şi întâia oară, însă într-un mod mai stăpânit: "Nu există om la fel ca Stolojan în PD-L. Sunt puţin trist". Cursul valutar de a doua zi arată o depreciere a leului faţă de euro de 1,4 bani (adică 0,36%).

22 decembrie 2008: Guvernul Boc e votat în Parlament şi depune jurământul în faţa lui Traian Băsescu. A doua zi, are loc o apreciere a monedei naţionale cu 0,0008 lei (adică 0,08 bani). Aprecierea leului după jurământul guvernului Boc e oarecum similară cu aprecierea leului după lacrima vărsată de Băsescu pentru "dragă Stolo".

Comparând evoluţiile cursului de schimb după retragerea lui Stolojan, respectiv numirea efectivă a guvernului Boc, constatăm că Stolojan a cauzat o depreciere de 17,5 ori mai puternică decât a reuşit să "aprecieze" Boc.

13 octombrie 2009: Guvernul "Boc I" a picat în Parlament în urma unei moţiuni de cenzură. A doua zi, cursul valutar arăta o depreciere a monedei naţionale de 0,43 de bani.

23 decembrie 2009: Are loc înscăunarea Guvernului "Boc II". A doua zi moneda naţională se apreciază cu 0.0019 lei (adică mai puţin de o cincime de b