Imre Kertész, laureat în 2002 al premiului Nobel pentru Literatură, astăzi în vârstă de 82 de ani, a acceptat să acorde un lung interviu suplimentului literar al ziarului Le Monde. Scriitorul, autor printre altele al romanelor Fără destin şi Kadish pentru copilul nenăscut, retras de zece ani la Berlin, evocă descumpănirea sa în fata situaţiei actuale din patria sa, o Ungarie – spune el – „cangrenată de cultura urii”.
Vasile Damian rezumă interviul lui Imre Kertész:
„Nimic nou în ţara mea. Şeful continuă să fascineze populaţia. Ieri, liderul comunist Janos Kadar, astăzi Viktor Orban este acela care îi farmecă pe unguri”. Verdictul lui Imre Kertész este fără drept de apel. O judecată aspră, dar probabil foarte realistă din partea acestui supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz. Scriitorul spune că are îndoieli în privinţa structurii popurului maghiar. Vasile Damian, despre interviul acordat de Imre Kertész: A ales cu adevărat Ungaria între Asia şi Occident?
El se întreabă astfel dacă „Ungaria a ales cu adevărat între Asia şi Occident. Ungurii”, spune el, „descind din triburi de origine asiatică care s-au instalat în Europa secolului IX. Micii maghiari învaţă la şcoală că strămoşii lor au venit din stepele de la sudul Uralilor pentru a dezvolta bazinul carpatin. În aceeaşi epocă, ei au adopat creştinismul. Toţi ungurii au deci în memorie această dublă apartenenţă, care este însă şi o contradicţie. Contradicţie, pentru că normele unei societăţi creştine sunt diferite de cele ale unei societăţi clanice. Această dublă polarizare este la originea situaţiei actuale din Ungaria”, spune laureatul Premiului Nobel pentru Literatură.
„Ungaria este o ţară în care n-a existat niciodată democraţia în sensul în care aceasta nu se reduce doar la un sistem politic, ci este şi un proces organic care mobilizează o societate întreagă.