Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie neaşteptat de bună de la începutul anului, reuşind să atingă într-o lună şi jumătate ţintele de creştere prevăzute de analişti pentru tot anul. Indicele BET-XT, care urmăreşte cele mai lichide 25 de acţiuni de pe bursă, a câştigat 21%, evoluţia fiind susţinută de acţiunile SIF-urilor, de Fondul Proprietatea (FP) şi Petrom (SNP).
Creşterile de pe bursă nu ar fi fost posibile fără revenirea pieţelor europene, care a început în luna noiembrie, pe fondul măsurilor fără precedent luate de noul şef al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi şi de liderii statelor din zona euro. De la începutul lunii noiembrie până în prezent, bursa germană a câştigat 15%.
La nivel local, creşterile au fost susţinute şi amplificate de o serie de factori specifici, cum ar fi ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri, lupta pentru controlul FP şi rezultatele record aşteptate la Petrom. În ultima săptămână, însă, bursa a dat primele semnale de încetinire.
Pe plan extern au reapărut îngrijorările privind situaţia Greciei, iar în acest context de incertitudine tot mai mulţi investitori ar putea începe să-şi marcheze profiturile, ceea ce ar putea determina corecţii semnificative.
Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie neaşteptat de bună de la începutul anului, reuşind să atingă într-o lună şi jumătate ţintele de creştere prevăzute de analişti pentru tot anul. Indicele BET-XT, care urmăreşte cele mai lichide 25 de acţiuni de pe bursă, a câştigat 21%, evoluţia fiind susţinută de acţiunile SIF-urilor, de Fondul Proprietatea (FP) şi Petrom (SNP).
Creşterile de pe bursă nu ar fi fost posibile fără revenirea pieţelor europene, care a început în luna noiembrie, pe fondul măsurilor fără precedent luate de noul şef al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi şi de liderii statelor din zona euro. De la începutul lunii
