Moldovenii sunt „mămăligari“, oltenii nu refuză un pahar de zaibăr, bucureştenii consumă produse bio, iar bănăţenii apreciază foarte mult cartoful.
Locuitorii din nord-estul României sunt mari consumatori de mămăligă, ouă şi brânză, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În cea mai săracă zonă a ţării, fiecare locuitor a consumat lunar în 2011, în medie, 2,13 kilograme de mălai, în timp ce un bucureştean a avut nevoie în fiecare lună de mai puţin de jumătate de kilogram.
Moldovenii mai sunt fruntaşi şi la consumul de brânzeturi şi smântână, cu 1,63 kilograme pe cap de locuitor pe lună, şi la cel de ouă, cu 15,45 bucăţi. La polul opus se află tot bucureştenii, cu o medie lunară de doar 11 ouă de persoană. „Din cercetările sociologice întreprinse în ultimii ani a rezultat că moldovenii au redus sumele destinate alimentaţiei, deşi proporţional acestea depăşesc 30% din venituri", spune sociologul Adrian Netedu. El a explicat că mălaiul, brânzeturile şi ouăle pot fi considerate alimente de criză. „Mălaiul poate înlocui cu succes pâinea, iar celelalte sunt alimente de bază în multe cazuri produse în propria gospodărie", a adăugat Adrian Netedu. Click pe foto pentru a vedea consumul de alimente pe regiuni
În Bucureşti se mănâncă sănătos
Un alt „vârf" în alimentaţia naţională vine din Oltenia. Aici, anul trecut s-a înregistrat cel mai mare consum de alcool. Cu 3,37 litri de astfel de băuturi pe cap de locuitor pe lună, oltenii conduc în topul realizat de statisticieni. Ei sunt urmaţi îndeaproape de moldoveni, cu 2,75 litri pe cap de locuitor. „Nu avem nicio statistică a calităţii băuturilor alcoolice consumate, deşi bănuim că sunt preferate băuturile tari şi de proastă calitate pentru eficacitatea lor de moment", a completat Netedu.
Cel mai sănătos trăiesc, însă, bucureştenii, zonă în care puterea de cumpărare îşi pune amprent
