Moto: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata” (Evanghelia dupa Ioan)
Aceste cuvinte, apartinandu-i Domnului nostru, Iisus Hristos, ar trebui sa fie pentru noi, oamenii, fie ca suntem preoti sau laici, indemnul permanent al vietii. Fara adevar nu exista dreptate. Fara adevar nu suntem liberi. Fara adevar nu mai stim cine suntem, de fapt?
Am intentionat sa las ceva timp sa treaca, cel putin pana la intalnirea Sfantului Sinod, ce va avea loc in cursul acestei saptamani, la Bucuresti, pana sa scriu. Asta, mai ales pentru ca i-am adresat, din nou, Preafericitului Patriarh Daniel (asa cum am facut si in cursul verii trecute, cand militam pentru repunerea in drepturi a IPSS Nicolae, Mitropolitul Banatului) o scrisoare, insotita de documente si texte de presa, pentru incercarea de a contribui, cu umilele posibilitati, la repunerea in Biserica Ortodoxa Banateana a elegantei ce era candva… Adica inainte de luna mai 2011, moment in care „oamenii IPSS Nicolae, Mitropolitul Banatului” aveau sa-l supuna unei umilinte pe care Timisoara nu avea sa o accepte: ridicarea dreptului de semnatura, adica crearea unei situatii pentru care aveam sa adunam mii de semnaturi, intre care, 200 dintre ele, nume sonore din mediul academic, universitar, medical, literar, demers urmat de repararea acelei situatii: Mitropolitul, repus in drepturi, dar, din pacate, doar formal…
Sunt, insa, nevoita sa scriu o scrisoare – raspuns la o scrisoare deschisa, realizata la initiativa episcopului – vicar Paisie (Lugojanul), pe care, din pacate, a lansat-o si pe doua posturi onorabile de radio, Radio Resita, Radio Timisoara, carora deja le-am solicitat si primit spatiu pentru dreptul la replica, asa cum prevede Codul CNA!
Scrisoarea mea este adresata nu acelora din Consiliul Eparhial, care din teama sau nevoie au semnat si trimis un comunicat de presa catre ZIUA de Vest, c
