Prinţul Paul are dreptul să revendice mai bine de un sfert din averea Casei Regale, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis că acesta este nepot legitim al Regelui Carol al II-lea.
Decizia magistraţilor români este definitivă şi irevocabilă şi reprezintă o recunoaştere a sentinţei pronunţate de Tribunalul din Lisabona în 1955. La acel moment, Carol Mircea a fost recunoscut prima dată de către o instanţă ca prim fiu legitim al lui Carol al II-lea, iar Ioana Valentina Lambrino, prima soţie a suveranului, şi-a recăpătat privilegiile. O altă decizie prevedea ca toate proprietăţile fostului suveran din Portugalia, Franţa, Marea Britanie şi România să fie împărţite între succesori. Aceştia erau Carol Mircea, Mihai I şi văduva Elena Lupescu. Primii doi au primit câte 37,5% din avere, iar văduva Lupescu, 25%.
În România, procesele de exequatur, adică de recunoaştere a dreptului stabilit de instanţa portugheză, au început în 1991, Prinţul Paul Lambrino acţionând în numele tatălui său, decedat în 2006. A urmat un lung şir de procese câştigate de Prinţul Paul, care a dus în instanţă inclusiv statul român, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
,,Salut cu entuziasm şi responsabilitate decizia Înaltei Curţi de a recunoaşte o sentinţă pronunţată în urmă cu 57 de ani în Portugalia. Suntem martorii unui eveniment istoric", a fost reacţia Prinţului Paul de România. Această decizie nu creează niciun drept dinastic, şi nici nu stabileşte apartenenţa lui Mircea Grigore Lambrino (n.r. - tatăl Prinţului Paul de România) la Familia Regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia", se arată într-un comunicat al Casei Regale.
