Zi să-i zic pe nume. Sunt precisă că îl ştiţi. E martalogu ăla de la Parlament, lideru lu PDL, care lucrează cu deştu. (Adică, conform la procedurile europene, ai lui votează după cum le arată el deştu). A vorbit ştiinţific. Cică din 74 de victime de cod portocaliu, doar unu a decedat, restu au fost morţi de beţi.
E adevărat, dar parţial greşit. Ştiu io o bătrâna din satul Fulgu de Sus, care s-a curăţat de la o supradoză de etnobotanice. Cum a fost: folclorista s-a dus în grajd, să dea la capră. Că avea o capră de companie. Acolo a prins-o crivăţu. N-a mai ieşit. Două zile a rumegat cânepă (ganja), în a treia a renunţat la tot.
Mai e unu care-a murit de oftică. Iată faptele: a intrat în prăvălie să-şi ia şi el nişte pufuleţi pe caiet. Gestionaru: Să fie-al dreacu care-ţi mai dă pufuleţi pe datorie! Ăla nu s-a lăsat: Mă jur că, după ce ne scoate smurdu din zăpadă, îţi plătesc din urmă! Gestionaru - nu şi nu! A ieşit omu din prăvălie nervos, a făcut doi paşi şi a căzut ca secerat. Astea au fost ultimele lui cuvinte: Huo, haladitule!
Altu a murit de bucurie când a văzut vola.
Unu a murit din greşeală. A fost aşa: stătea de o săptămână în casa, casa la trei metri sub zăpadă. Lumină - nu. Lemne - nu. Lumânări - nu, că tocma arsese ultimul kil. De două zile rămăsese şi fără mâncare, şi fără apă, când i s-a părut că aude o voce: Nea Gheorghe! Nea Gheorghe! Asta l-a pus pe gânduri. Gheorghe era chiar el. A întrebat, mai mult mort decat viu: Cine eşti? Pompierii! A făcut infract mirocardic pe loc.
Altu se uita la televizor. Afară bătea crivăţu, înăuntru - Madam Tatoiu. Distinsa doamnă avea o lopată în mână şi explica la popor de care capăt se ţine. Când s-o înfigă în zăpadă şi să explice cum se procedează la acţiunea de dezăpezire, omu nostru s-a înecat cu un anşoa de oaie şi s-a săvâşit. Bietu de el n-a apucat să se informeze până la capăt. A mu
