Riscul reintroducerii în Europa a unor boli transmise prin vectori a fost readus în atenţie recent, în contextul apariţiei pericolului unor boli exotice importante, dar şi al extinderii unor boli existente. Bolile în cauză au fost, pentru o vreme, omise din lista celor supuse supravegherii şi controlului epidemiologic, deşi, în condiţiile actuale, constituie o ameninţare şi nu trebuie să fie neglijate şi să rămână fără ecou în politica de sănătate publică la nivel european. Un prim exemplu în acest sens îl constituie epidemia de virus Chikungunya din provincia italiană Ravena, din septembrie 2007, epidemie cu transmitere locală, iar al doilea se referă la leishmanioză, reemergentă în Europa. Centrul european pentru controlul bolilor a atras atenţia asupra bolilor transmise prin vectori, enumerând boala Lyme, encefalita de căpuşe, malaria, pesta, tularemia, febrile hemoragice virale, infecţia cu hantavirusuri, febra West-Nile şi subliniind rolul încălzirii globale, al turismului la distanţă, călătoriilor, comerţului, transportului transcontinental. Leishmanioza este o boală endemică în sudul Europei, subraportată (aşa cum au semnalat studii germane recente), cu posibilităţi de extindere din regiunea mediteraneană către nordul Italiei şi sudul Germaniei, cu forme cutanate şi viscerale. Nu trebuie uitată existenţa cazurilor asimptomatice – pot fi între 30 şi 100 de cazuri subclinice la un caz clinic de leishmanioză viscerală. În anumite zone, pericolul există şi prin donarea de sânge, cu o incidenţă a seropozitivităţii de 3,4% în Franţa, 15% în Grecia, 22,1% în Spania, cu posibilitatea evoluţiei către forme clinice grave Publicitate în cazul persoanelor imunocompromise. În zonele endemice/hiperendemice, Leishmania donovani infectează câinii (seroprevalenţa ridicându-se la 34%), reprezentând rezervorul major al parazitului, flebotomilor revenindu-le rolul de