„Ucraina este gata să contribuie la crearea scutului antirachetă european, în cazul în care programul este dezvoltat în colaborare cu Rusia.“
Decizia României de a amplasa o bază americană la Deveselu, ca parte a sistemului american de apărare din Europa, care va găzdui rachete de interceptare a provocat reacţii diferite în toată lumea. Cele mai multe dintre îngrijorări au fost exprimate de către Rusia, în ciuda faptului că oficialităţile române au declarat că scutul antirachetă american este un sistem defensiv, nu unul ofensiv şi nu este în niciun fel îndreptat către Rusia.
Ministerul rus de Externe a criticat decizia României şi a cerut Statelor Unite garanţii juridice că sistemul nu va avea ca ţintă forţele nucleare strategice ale Rusiei. Tot el a declarat că acest „pas practic“ iniţiat de Washington pentru a crea un segment european al sistemului său global de apărare antirachetă a fost făcut fără a ţine cont de dialogul dintre Rusia şi SUA, privind problema sistemului antirachetă.
Declaraţiile menţionate nu au făcut decât să dovedească faptul că preocupările exprimate, în februarie 2011, de reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, care a spus că sistemele de apărare NATO ar putea pune în pericol propria lor forţă nucleară strategică, subminând valoarea de descurajare a armelor ruseşti, „care este baza şi garanţia suveranităţii noastre şi a independenţei“. Au fost, de asemenea, o serie de comentarii critice ale experţilor ruşi şi ale militarilor. De exemplu, amiralul Viktor Kravcenko, fostul şef de personal al marinei ruse, a declarat că noua bază de apărare antirachetă din România ar putea rupe echilibrul de putere din zona Mării Negre, odată ce îşi începe operaţiunile, şi, prin urmare, Rusia ar trebui să consolideze capacitatea de luptă a flotei sale de la Marea Neagră. Igor Korotşenko, redactor şef al publicaţiei ruse Apărarea Naţ