Miniştrii finanţelor din ţările zonei euro se reunesc din nou miercuri la Bruxelles pentru a debloca un ajutor de 230 de miliarde de euro în favoarea Greciei, un ajutor fără precedent pentru care europenii îşi vor lua numeroase precauţii. În Grecia însă, populaţia aşteaptă altceva: ştergerea definitivă a datoriei.

Matei Vişniec:

Unii o formulează cu voce tare, alţii încearcă să nuanţeze acest scenariu. Mulţi experţi sunt însă de acord că nu există altă soluţie pentru Grecia decât anularea acestei datorii, chiar dacă măsura riscă să nu fie foare „didactică” şi să incite şi alte ţări, precum Irlanda sau Portugalia, la un tratament similar. Problema este însă că situaţiile nu sunt comparabile. In Irlanda şi în Portugalia, reformele impuse în urma ajutoarelor promise de Europa încep să dea roade, în timp ce grecii au o atitudine sinucigaşă, ceea ce s-a văzut prin distrugerile provocate în urma manifestaţiilor de duminică de la Atena. Matei Vişniec: Grecia şi poporul său deloc docil

Trebuie să fii orb astăzi ca să nu vezi că grecii nu mai cred în Uniunea Europeană, nu mai cred în clasa politică greacă şi europeană, nu cred în modelul ultraliberal care li s-a impus, nu cred în economia financiarizată care i-a ruinat şi nici în regimul de austeritate şi de disciplină bugetară bazat pe enorme sacrificii recomandat de Bruxelles. Grecii cred acum în altceva, şi anume în rezistenţă. Nu este pentru prima dată că ei îşi descoperă o asfel de misiune, iar responsabilii europeni ar trebui să aprofundeze puţin istoria acestui popor care nu este de loc docil.

Pe data de 30 mai 1941, un tânăr de 19 ani pe nume Manolis Glezos îndrăznea, la Atena, care tocmai fusese ocupată de nazişti de trei zile, să urce noaptea pe Acropole şi să dea jos steagul nazist. A fost semnalul intrării atunci în rezistenţă a întregului popor grec. Astăzi în vârstă de 89 de a