Este pentru a treia oară în decursul a o sută de ani când izbucneşte un conflict în Europa, iar America stă pe margine, sperând să nu fie implicată. Sigur că aceste lupte nu se duc pe front, dar criza financiară şi economică are nevoie de forţe americane, indiferent dacă Washington-ului îi convine sau nu.

Reticenţa SUA de a ajuta Europa să-şi depăşească problemele este, totuşi, de înţeles. Ţara are propriile probleme cu datoria suverană, preşedintele Obama vrea să fie reales deci nu poate cheltui bani prea mulţi dincolo de hotare, iar FMI este încurajat de Washington să fie mai restrictiv cu fondurile alocate. Dar pasivitatea în acest context financiar dificil nu face altceva decât să crească ameninţările la adresa economiei mondiale. SUA ar trebui să ajute Europa financiar şi să impună cpndiţii foarte stricte. Apoi, dacă mecanismul ar fi de succes, America ar trebui să-i convingă pe ceilalţi membri FMI să contribuie şi ei.

De doi ani de zile, Europa se chinuie să instaleze un scut de protecţie împotriva contagiunii greceşti. Rezultatul este următorul: pentru 2012, creşterea economică mondială este prognozată la 1,2% - în mare parte din cauza problemelor europene. Lumea trebuie să facă ceva în această situaţie. Patru condiţii ar fi necesare:

1. Ţările care îşi pot permite ar trebui să inverseze politica de austeritate pe 2012 şi 2013. Aceste state sunt Austria, Finlanda, Franţa, Slovenia şi, mai ales, Germania.

2. Banca Centrală Europeană ar trebui să reducă dobânda de finanţare la 0,25% de la 1%, o mişcare pe care o refuză din cauza unei temeri nefondate de inflaţie.

3. Ţările din zona Euro ar trebui să instituie un mecanism de stabilitate de 1000 de miliarde de dolari pentru a opri speculaţiile bursiere pe datoria suverană.

4. Noile finanţări ale zonei Euro – redirecţionate prin FMI – nu ar trebui răsplă