România plăteşte de patru ori mai mult decât Finlanda pentru deszăpezirea unui kilometru de autostradă, dar rezultatele nu sunt aceleaşi. Ce puţin în Bucureşti, majoritatea contractelor încheiate cu firmele de deszăpezire nu au fost încheiate în baza unor licitaţii transparente, sunt expirate şi ilegale, după cum afirmă Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, intervievat de Ştefan Popescu.
Nicuşor Dan consideră şi că modul haotic în care s-a efectuat deszăpezirea în Capitală este rezultatul falimentului strategiei prin care este privilegiat transportul cu autoturismul în dauna celui public, strategie abandonată de oraşele occidentale în urmă cu 40 de ani.
Ştefan Popescu: Ce anume a împiedicat deszăpezirea eficientă a Bucureştiului? Lipsa unei strategii coerente, vremea care s-a dovedit mai aspră decât se aşteptau autorităţile sau dorinţa de a cheltui bani cu efort minim?
Nicuşor Dan: Bucureştiul nu trăieşte numai în timpul deszăpezirilor, Bucureştiul trăieşte într-o utopie, utopia că lumea trebuie să circule cu autoturismul. Acest lucru se dovedeşte falimentar – la cea mai mică ploaie vedem că traficul se blochează, cu atât mai mult pe o ninsoare cum a fost cea de luni. Din această cauză, deşi există firme care au contracte cu toate primăriile de sector şi cu Primăria Generala, acestea au în contracte numai obligaţia de a deszăpezi doar carosabilul şi nimeni nu se ocupă de trotuare, de refugiile staţiilor de tramvai, de staţiile de autobuz şamd.
Ş.P.: Am înţeles. Şi totuşi, potrivit unui studiu, România plăteşte de patru ori mai mult decât Finlanda pentru deszăpezire (peste 4800 de euro în România, faţă de 1200-1300 de euro în Finlanda) iar anul acesta costurile ar putea fi chiar mai mari. Ineficienţă sau hoţie? Sau amândouă?
N.D.: Evident amândouă! De altfel, referindu-ne numai la Bucureşti, încă de acum trei a
