Scenariul falimentului şi ieşirii Greciei din zona euro a fost mult dezbătut, dat ca soluţie pentru rezolvarea problemelor statului sau criticat de presă, analişti şi oficiali. Publicaţia britanică The Telegraph analizează însă această posibilitate prin prisma celor mai recente evenimente, a opoziţiei tot mai mari şi mai violente pe care grecii o arată faţă de austeritatea propusă de finanţatorii internaţionali şi a cerinţelor tot mai stricte ale creditorilor în schimbul salvării statului elen de la faliment.
"Într-un faliment, standardele de viaţă ale grecilor s-ar prăbuşi, Ţara s-ar prăbuşi într-o lungă spirală a recesiunii, instabilităţii şi şomajului", a avertizat premierul grec Lucas Papademos pentru a convinge populaţia să accepte austeritatea.
Ieşirea din zona euro nu este un scenariu pe care un guvern să nu-l privească cu teamă. Intrarea Greciei în incapacitate de plată ar iniţia procesul falimentului naţional care ar însemna, în primul rând, că salariile, pensiile şi contractele statului nu vor fi plătite. Insolvenţa s-ar propaga adânc în sectorul privat, iar pentru multe afaceri va fi foarte dificil să supravieţuiască, scrie The Telegraph. Renunţarea la euro ar devasta economiile populaţiei prin devalorizare şi valuri de falimente. Ar urma rapid o scădere economică violentă, urmată de un tsunami al inflaţiei.
Primul val de inflaţiei ar veni din devalorizare, al doilea din compensarea cererilor privind majorarea salariilor, iar al treilea din monetizarea, de către banca centrală, a deficitului bugetar. "Nu este de mirare că tehnocraţii Greciei şi majoritatea politicienilor refuză să accepte un astfel de curs", notează publicaţia britanică.
Pe de altă parte, rundele repetate de austeritate nu fac decât să slăbească economia, iar Grecia este nevoită să ceară tot mai mult. "Ce or să ceară atunci finanţatorii? Ca populaţia să plă
