La 15 februarie 1969 a fost inaugurată linia ferată electrificată Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România. Construirea acestei căi ferate a fost decisă în 1870, când Guvernul României şi cel al Ungariei au decis să realizeze două căi ferate simultan: una la Predeal şi alta la Orşova.
La 31 mai 1874, s-a semnat o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării oraşului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878. Lucrările nu au fost gata la timp din cauza restanțelor la plată a guvernului român, care trecea prin dificultăți financiare importante. Ulterior inaugurarea s-a făcut pe porțiuni, potrivit newsbv.ro.
Astfel, la 10 iunie 1879, s-au pus în funcțiune tronsoanele Ploiești-Câmpina și Sinaia-Predeal-Brașov. La începutul anilor 1930, s-a propus electrificarea căii ferate, dar CFR a decis ca din motive financiare să se folosească locomotive Diesel și nu Diesel electrice.
„Locomotiva electrică a fost fabricată la data de 1 iulie 1913, la Berlin, are o lungime totală de 5.700 mm, o greutate de 3,5 tone, cu ecartament de 700 mm. Ataşat acestei locomotive este vagonul platformă, fabricat tot în 1913 la Berlin. Acesta are o lungime de 6.500 mm, o greutate de 4,5 tone şi este dotat cu frână manuală", povesteşte inginerul Radu Bellu.
În perioada 1965-1969 a avut loc electrificarea treptată a traseului între Brașov și București cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Tronsonul dintre Predeal și Brașov a fost finalizat încă din 1963. În 1961, tunelul de la Bușteni a fost și el desființat, iar primele locomotive electrice au circulat între Brașov și Predeal în 1965. În 1966, electrificarea s-a extins spre sud până la Câmpina, iar din 1969,
