Mihai Răzvan Ungureanu: “Militarii îngheaţă la deszăpeziri, locuitorii stau la căldură. Este inadmisibil”.

Iată un exemplu năucitor de inadecvare – să ai perfectă dreptate şi totuşi să dai cu bâta în baltă. Aşa e, mulţi nu-s în stare să-şi deszăpezească propria bătătură. Aproape oricine are dreptul să le reproşeze asta. Dar nu chiar oricine.

Printre excepţii sunt cei plătiţi chiar de “locuitori”. Primul-ministru are autoritate în faţa funcţionarilor pe care îi are în subordine. Despre ce fac ei, poate să spună oricând că e admisibil sau nu. Faţă de contribuabili – buni, răi – are doar responsabilităţi.

În democraţie, această postură nu prea se poate inversa.

Iar în economie, este ca şi cum un angajat s-ar răţoi la propriul patron “să treacă la muncă”.

UPDATE: #freudianslip

“Poltica externă a României, repet ce-am mai spus, nu este o politică externă condiţionată de crize, cine crede acest lucru se înşeală şi îşi alege atunci o altă ţară”.

Această declaraţie a fost făcută de ministrul de Externe al României, dl. Mihai-Răzvan Ungureanu, în mai 2005, la întoarcerea de la Washington, întrebat fiind de un jurnalist dacă în cursul vizitei în capitala SUA s-a discutat despre criza jurnaliştilor români răpiţi în Irak, aflată în plină desfăşurare.

Nu pomenesc acum modul cum l-am numit atunci într-un articol din Gândul pe dl. Ungureanu pentru faptul că dădea afară din România pe toţi cei care nu erau de aceeaşi părere cu el şi cu preşedintele Băsescu – au trecut câţiva ani, poate că între timp s-a mai maturizat, nu vreau să-i marchez de la bun început mandatul de prim-ministru. Dar expresia unui mod de a gândi, a unei atitudini în legătură cu democraţia şi libertatea de exprimare, cred că merită reamintită fără alte comentarii.

CTP: Ne mai alegem altă ţară?

Există în finalul interviului din noiembrie 2011 un epi