„România liberă" iniţiază un serial care va prezenta istoriile mai mult sau mai puţin secrete ale unor monumente reprezentative din Ardeal.

Argument:

O serie de documentare, realizate de oameni de cultură care sunt colaboratori ai "Ediţiei de Transilvania", care au publicat şi o carte sub egida Ministerului Culturii: "Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca", vor fi redate, săptămână de săptămână, în paginile ziarului nostru. Este vorba de texte care dezvăluie amănunte mai puţin cunoscute din istoria clădirilor care compun patrimonial oraşului.

Piaţa Unirii

În centrul Clujului, se află Piaţa Unirii, fosta Piaţă Regele Matia, reprezentând punctul zero al municipiului Cluj Napoca. Ea a constituit „inima" oraşului medieval. Pe laturile pieţei s-au înălţat principalele palate ale Clujului, grupate în jurul Bisericii Sfântul Mihail, amplasată central.

Zidurile cetăţii medievale, ziduri ale căror urme se mai văd şi astăzi, creionează centrul istoric al oraşului, închizând piaţa care este cea mai mare, ca dimensiune, dintre vechile pieţe aflate în Europa centrală şi de sud-est.

Există pieţe de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai târziu. Numită în Evul Mediu Piaţa Mare, ea a fost chemată, în a doua decadă a secolului XIX, drept Piaţa Principală, iar la începutul secolului XX a fost re-denumită, devenind Piaţa Regele Matia. După 1918 numele a fost schimbat, în Piaţa Unirii, nume pe care îl poartă şi astăzi. În perioada guvernării comuniste Piaţa Unirii a devenit Piaţa Libertăţii.

„Punctul zero" al pieţei îl reprezintă Biserica Sfântul Mihail şi Statuia lui Matia Corvinul, iar edificiile care îi marchează conturul sunt: Palatul Bánffy şi cele două clădiri construite în oglindă aflate pe latura estică, sediul fostei primării şi cel a Băncii Naţionale pe latura de sud, clădirea Hotelului Continental situată p