Miza procesului de 21 de ani a fost dublă: Paul se poate considera cap al Casei Regale şi poate revendica o avere uriaşă. Fiul lui, rezultat din căsătoria cu Lia, poate prelua conducerea Casei Regale în dauna Principesei Margareta, fiica Regelui Mihai.

Prinţul Paul nu poate revendica drepturi patrimoniale, între care şi Castelul Peleş, intrate deja în posesia Regelui Mihai - spune Simina Mezincescu, apropiata familiei regale -, deoarece acestea au fost primite de ex-suveranul României în perioada interbelică, direct de la Regele Ferdinand.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ieri apelul înaintat de Regele Mihai şi a recunoscut sentinţa de la Lisabona din 1955, potrivit căreia tatăl prinţului Paul, Carol Mircea Lambrino, este fiul regelui Carol al-II-lea. Procesul a durat aproape 21 de ani. Regele Mihai a contestat pretenţiile Prinţului Paul, dar a pierdut şi în faţa instanţelor de judecată din România, decizia de ieri a Înaltei Curţi fiind definitivă. Această sentinţă îi dă dreptul prinţului Paul să revendice (eventual) atât tronul, cât şi bunuri care au aparţinut cândva Regelui Carol al II-lea.

Citeşte aici cronologia procesului.

Carol Mircea (tatăl lui Paul) şi Regele Mihai sunt fraţi vitregi, după tată. Carol Mircea este rodul căsătoriei secrete a lui Carol al II-lea cu Ioana Valentina (Zizi) Lambrino, oficiată pe ascuns, la Odessa în 1918, dar care a fost anulată un an mai târziu de Tribunalul Ilfov, pe motiv că ea nu era membră a unei case regale. Ulterior, mai precis în 1921, Carol al II-lea s-a recăsătorit (căsătorie recunoscută de Parlamentul României) cu principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei, relaţie din care s-a născut Regele Mihai. Potrivit legilor din acea perioadă, un viitor suveran nu se putea căsători decât cu o prinţesă dintr-o casă regală din străinatate, iar căsătoria trebuia aprobată de Parlamen