Paul Philippe al României (conform cărţii de identitate) se poate alege, în urma deciziei luate de Înalta Curte, doar cu averea personală a lui Carol al II-lea, infimă în raport cu cea a Casei Regale.

Prezentată la cald drept începutul unei bătălii pentru uriaşa avere a Casei Regală, decizia prin care Înalta Curte a recunoscut legăturile de sânge ale lui Paul de România cu regele Carol al ­II-lea are şanse minime să producă efecte demne de luat în seamă.

Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, spune că instituţia pe care o reprezintă nu poate fi afectată în niciun fel. „Această decizie a Înaltei Curţi nu-i acordă niciun drept dinastic lui Paul şi niciun drept asupra averii Casei Regale. De fapt, «averea Casei Regale» este o sintagmă greşită. Nu există averea Casei Regale, ci averea persoanelor care fac parte din Casa Regală. Există averea Regelui Mihai, averea Reginei Ana şi aşa mai departe. Prin urmare, Paul nu poate emite pretenţii la o parte din averea Casei Regale, ci la o parte din averea lui Carol al-II-lea, al cărui descendent este", ne-a declarat Vasiliu.

Carol al II-lea a avut doi copii: pe Carol Mircea în urma căsătoriei cu Zizi Lambrino, nerecunoscută de Casa Regală, şi Mihai I, în urma căsătoriei cu Regina Elena. Averea lui Carol al II-lea din Portugalia, locul unde fostul suveran şi-a trăit ultima perioadă a vieţii, a fost împărţită în 1955, după decizia Tribunalului de la Lisabona (pe care Înalta Curte a recunoscut-o acum şi în România) prin care Carol Mircea era atestat ca fiu şi moştenitor direct al lui Carol al II-lea.

Atunci, Regele Mihai şi Carol Mircea (tatăl lui Paul de România) s-au aşezat la masa succesorală şi au împărţit averea tatălui. Prin decizia luată, marţi, de Înalta Curte, lui Paul de România i s-a confirmat dreptul de a revendica partea lui din averea deţinută în România de Carol al-II-lea. @N_P