- Social - nr. 952 / 15 Februarie, 2012 Intr-un fel, prin randurile acestei secvente, doresc sa raspund unei doamne, multumindu-i, in acelasi timp, pentru felicitari si gandurile frumoase care mi-au fost adresate ca gazetar si ca roman. Intradevar, presa nu trebuie sa fie niciodata cu Puterea! Ea este, de fapt, opozitia. Cea de-a patra putere in stat, "cainele de paza al democratiei”, trebuie sa aiba dintii tot mai ascutiti, atunci cand mai-marii clipei o iau razna, pe aratura, si deraiaza in decor. Da, sunt, si nu putini, gazetari, din presa scrisa sau de pe la televiziuni, situati intr-o postura jenanta, care au uitat, pur si simplu, ca rolul lor primordial nu-i practicarea unui jurnalism partizan, cantand in struna Puterii, ci acela de a rosti adevarul, chiar daca el nu place maharilor, chiar daca nu convine unor gasti din anumite grupuri de interese. Normal, "jurnalistii «neatarnati politic» - spunea, recent, Radu Calin Cristea – nu-s agreati”, deoarece ei nu accepta sa fie «mercenari ai Puterii»”! Pentru ca ei stiu bine un lucru: presa adevarata – cum aminteam mai sus – niciodata nu poate fi de partea Puterii. Unii ziaristi, din pacate, nu rezista tentatiilor banului, isi vand condeiul, talentul, daca-l au, bineinteles, si constiinta si se supun tentatiilor, de dragul argintilor Iudei, fiind "copios rasplatiti financiar”. Cei care o fac sunt de plans, "de jalnica pomenire” – scria Radu Calin Cristea –, referindu-se la servilismul unor gazetari. Intr-un fel sau altul, cantareti in struna lui Traian Basescu, a Puterii discretionare, dandu-si arama pe fata, ei incalca, cu nonsalanta, indemnul lui Nenea Iancu: "Cinste si gramatica!”. LAZAR LADARIU - Social - nr. 952 / 15 Februarie, 2012 Intr-un fel, prin randurile acestei secvente, doresc sa raspund unei doamne, multumindu-i, in acelasi timp, pentru felicitari si gandurile frumoase care mi-au fost adresate ca gaz