Prinţul Paul intră în Familia Regală pe uşa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recunoaşterea descendenţei acestuia, ca nepot legitim al Regelui Carol al II-la, deschide un capitol şi mai complicat în drepturile revendicate. Un comunicat al Casei Regale a României, semnat de Regele Mihai I, arată că decizia ÎCCJ nu creează nici un drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa lui Mircea Grigore Lambrino, tatăl Prinţului Paul la Casa Regală. Almanahul de Gotha, volumul VII – Nobilimea Lumii, îl plasează pe Paul Philip Lambrino în poziţia 1c a Familiei Regale a României, iar pe micul Carol Ferdinand, născut în 11 ianuarie 2010, pe următoarea treaptă 1d, în linia directă de moştenitori plecată de la Carol al II-lea.

Necunoscând regulile Casei Regale, nu intrăm în detaliile mecanismului dinastic. Profanii reţin doar că între Regele Mihai I, ca şef al Casei Regale a României, şi Prinţul Paul s-a dus o luptă de decenii, al cărei ultim episod este decizia ÎCCJ.

Interesant este că în jurul Prinţului Paul s-a creat în ultimi ani o "curte" care a mizat pe un verdict favorabil în Justiţie, care ar avea drept consecinţe nu doar admiterea în Casa Regală a României, ci şi deschiderea unor procese de revendicare a unei părţi din patrimoniul acesteia. Să nu facem procese de intenţie acestor prietenii afişate în primul rând la evenimente mondene.

Dar nu putem să nu remarcăm disponibilitatea Prinţului Paul şi a Prinţesei Lia de a accepta mai uşor relaţii sociale în comparaţie cu eticheta strictă a Familiei Regale. Între prietenii noi ai Prinţului Paul au apărut chiar preşedintele României şi familia Băsescu. Totodată, este evidentă răceala tot mai accentuată a Palatului Cotroceni faţă de Regele Mihai, "punctată" în opoziţie cu evenimente oficiale în care apar Prinţul Paul şi Prinţesa Lia, chiar şi la ceremonii militare sau în interiorul unor instituţii