Nişte meteorologi polonezi (!?) prevedeau în 2010 că avea să urmeze o iarnă neobişnuit de grea (cea trecută), motivîndu-şi prognoza prin încetinirea curentului Golfstream. Nu mi-aduc aminte să fi fost o iarnă specială. La sfîrşitul lunii decembrie 2011, meteorologii români făceau o estimare pentru luna februarie, pe care dacă o citeşti astăzi, te apucă rîsul: „...în sud-estul, sudul şi vestul ţării, temperaturile medii lunare pot fi mai ridicate decît în mod obişnuit (...) cantităţile medii lunare de precipitaţii vor fi apropiate de normele climatologice în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor sud-estice şi sudice unde, local, acestea se pot situa sub mediile multianuale lunare“ (cf. realitatea.net). La fel de amuzant e că unii oameni de ştiinţă (de la Institutul pentru Cercetări Climatice de la Potsdam) explică asprimea actualei ierni prin fenomenul încălzirii globale (se pare că ştiinţa actuală a ajuns la nivelul la care poate demonstra orice). Doar cercetătorii britanici (tot ei, săracii) par să fie mai aproape de realitate. Prin toamnă avertizau că iarna aceasta ar urma să fie neobişnuit de grea în Europa.

DE ACELASI AUTOR Presa artificială Un drum cu moroi Străini şi străini Comedia decoraţiilorFiecare ţară îşi are meteorologii ei, dar şi lupta cu iernile e condusă în fiecare ţară, cu mai multă sau cu mai puţină ştiinţă. În Austria, de pildă, imediat după o ninsoare deasă care a durat trei zile întregi, am văzut o şosea de mare altitudine deszăpezită pînă la asfalt. Tot în timpul unor ninsori puternice, porţiunea ungurească a autostrăzii Budapesta – Viena era aproape de necirculat, în timp ce pe partea austriacă se mergea aproape ca vara (şi datorită parazăpezilor). Tot aşa, trecînd odată graniţa dintre Austria şi Italia, am descoperit însemnatele diferenţe între eficienţa (sau hărnicia?) unora şi a altora (ghiciţi în favoarea cui). Dar tre