Aproape se împlineşte anul de la începerea primelor revolte din Siria. Ceea ce părea, la debut, un nou episod al Primăverii arabe, s-a transformat, în timp, într-un şir neîntrerupt de revolte înăbuşite în sînge de regimul lui Bashar al-Assad. De la începutul lui 2012, odată cu întărirea formaţiunilor înarmate rebele, alcătuite în mare parte din bărbaţi care au dezertat din armata oficială, de la faţa locului vin tot mai des informaţii care vorbesc despre un adevărat război civil. Forţele sînt însă inegale – regimul recurge la tiruri de arme grele împotriva manifestanţilor pe care formaţiunile rebele încearcă să-i protejeze folosind pistoale mitralieră.
O intervenţia internaţională de tip „Libia“, cerută de rebelii sirieni, este greu de imaginat, dată fiind situaţia şi aşa extrem de complicată din regiune.
Misiunea de observare a Ligii Arabe şi-a recunoscut eşecul, la sfîrşitul lui ianuarie. Regimul sirian a fost sancţionat de Uniunea Europeană, Turcia şi de Liga Arabă. Dar la 4 februarie, Rusia şi China au blocat la ONU o rezoluţie împotriva regimului de la Damasc. Între timp, numărul morţilor este apreciat la 6000.
DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităNumeroase state îşi retrag ambasadorii din Siria, recurgînd la sancţiuni „individuale“, din moment ce rezoluţia ONU s-a dovedit imposibil de promovat. Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Olanda precum şi monarhiile din Golf şi-au retras ambasadorii de la Damasc. Tunisia l-a expulzat pe ambasadorul sirian, iar parlamentul egiptean a cerut guvernului să facă acelaşi lucru cu reprezentanţii diplomatici sirieni de la Cairo.
Dar ce face România? Reprimarea violentă a revoltelor nu a făcut obiectul unei condamnări exprese din partea Bucureştiului. Nici o declaraţie de regret faţă de ve
