Pe parcursul calitatii de angajat sau de angajator, se intampla deseori sa nu se cunoasca ca durata de 8 ore pe zi poate fi modificata (sau chiar negociata in unele cazuri) in raport cu activitatea angajatorului sau chiar a angajatului. Mai mult, putini sunt cei care isi stabilesc acest program de munca in raport cu necesitatile lor, utilizandu-se ideea statornicita de 8 ore pe zi.
Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Timpul normal de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana pentru salariatii cu norma intreaga si de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani (salariatii incadrati cu timp partial, au desigur un numar mai redus de 40 de ore pe saptamana, salariatul cu timp partial fiind salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil).
Relativ la divizarea timpului de munca, regula generala este ca impartirea celor 40 de ore se face uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus (de obicei sambata si duminica). Insa, exista si o exceptie, respectiv cand in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
O alta exceptie, priveste anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii, cand se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de
