Un obiectiv de o deosebită importanţă pentru România este Ateneul Român. Construit după planurile arhitectului francez Albert Galleron, a fost înălţat pe terenul ce aparţinuse în 1730 familiei Văcărescu. Mihai Cantacuzino, spătar al Munteniei, considerat totodată drept primul arhitect român, a construit aici o bise­rică, dăruită Episcopiei Râmnicului, şi o şcoală în care copiii erau în­vă­ţaţi cântări bisericeşti. În timp, bise­ri­ca şi şcoala au fost distruse iar pe lo­cul acestor aşezăminte a fost amena­ja­tă în 1872 o grădină, cunoscută sub de­numirea de Grădina Episcopiei. So­cietatea Equestra Română a început aici, în 1874, construcţia unui circ, dar clădirea n-a mai fost vreodată zidită. Pe fundaţia deja existentă a fost construit Ateneul Român.

Înfiinţată de Constantin Esarcu, Societatea Ateneul Român a organizat o loterie publică pentru construirea unui edificiu "destinat Artei şi Ştiinţei, care să fie monumental". Astfel, la Teatrul Naţional a fost organizat un bal, în seara de 30 noiembrie 1885, în urma căruia sunt vândute 12.300 de bilete de loterie a câte un leu fiecare. Atunci a fost lansată lozinca "Daţi un leu, pentru Ateneu!". Tragerea Loteriei a avut loc în grădina Cişmigiu pe 22 mai 1886. Lozul cel mare, în valoare de 75.000 de lei, era semnat de Nicolae Kreţulescu şi de Constantin Esarcu. După ce fondurile necesare au fost adunate, Societatea Ateneul Român a cumpărat de la Societatea Equestra Română terenul de pe strada Episcopiei nr. 6, precum şi cele necesare ridicării edificiului. Construcţia a fost demarată în 1886 după planurile ar­hi­tectului francez Albert Galleron. Pe temeliile "pregătite pentru un circ cu ma­ne­giu de cai", după cum arată arhitectul francez, a fost înlăţată o gran­di­oa­să construcţie arhitectu­rală.

Finalizarea edificiului, deloc uşoa­ră, a avut loc în etape. În februa­rie 1888 a fost inaugurat P