Un obiectiv de o deosebită importanţă pentru România este Ateneul Român. Construit după planurile arhitectului francez Albert Galleron, a fost înălţat pe terenul ce aparţinuse în 1730 familiei Văcărescu. Mihai Cantacuzino, spătar al Munteniei, considerat totodată drept primul arhitect român, a construit aici o biserică, dăruită Episcopiei Râmnicului, şi o şcoală în care copiii erau învăţaţi cântări bisericeşti. În timp, biserica şi şcoala au fost distruse iar pe locul acestor aşezăminte a fost amenajată în 1872 o grădină, cunoscută sub denumirea de Grădina Episcopiei. Societatea Equestra Română a început aici, în 1874, construcţia unui circ, dar clădirea n-a mai fost vreodată zidită. Pe fundaţia deja existentă a fost construit Ateneul Român.
Înfiinţată de Constantin Esarcu, Societatea Ateneul Român a organizat o loterie publică pentru construirea unui edificiu "destinat Artei şi Ştiinţei, care să fie monumental". Astfel, la Teatrul Naţional a fost organizat un bal, în seara de 30 noiembrie 1885, în urma căruia sunt vândute 12.300 de bilete de loterie a câte un leu fiecare. Atunci a fost lansată lozinca "Daţi un leu, pentru Ateneu!". Tragerea Loteriei a avut loc în grădina Cişmigiu pe 22 mai 1886. Lozul cel mare, în valoare de 75.000 de lei, era semnat de Nicolae Kreţulescu şi de Constantin Esarcu. După ce fondurile necesare au fost adunate, Societatea Ateneul Român a cumpărat de la Societatea Equestra Română terenul de pe strada Episcopiei nr. 6, precum şi cele necesare ridicării edificiului. Construcţia a fost demarată în 1886 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Pe temeliile "pregătite pentru un circ cu manegiu de cai", după cum arată arhitectul francez, a fost înlăţată o grandioasă construcţie arhitecturală.
Finalizarea edificiului, deloc uşoară, a avut loc în etape. În februarie 1888 a fost inaugurat P
