Unul dintre cele mai interesante episoade ale luptei anticomuniste din Munţii Apuseni a avut loc în zonă Mărgăului şi a Huedinului. Este vorba de o zona în care intensitatea luptei anticomuniste poate fi comparată cu cea din zona Munţilor Făgăraş. Pe o arie relativ mică, au acţionat trei grupuri de rezistenţă. Primul a fost cel condus de Teodor Şuşman, fost primar al comunei Răchiţele, care a luptat cu arma în mână împotriva comuniştilor.
Un alt grup de rezistenţă armată a fost "Cruce şi Spadă", iar cel de-al treilea grup, care a mizat pe rezistenţă non-violentă, a fost condus de doctorul Iosif Capotă. Acesta a acţionat în zona Mărgău - Brăişor, iar acţiunea organizată de Iosif Capotă a avut caracteristica unei lupte politice, concretizată în mobilizarea oamenilor să voteze în favoarea listei de candidaţi comuni ai PNŢ şi PNL la alegerile din 1946, iar apoi a continuat prin confecţionarea şi răspândirea a peste 5.000 de manifeste. Doctorul Iosif Capotă, care era stimat de către localnici, a fost ascuns de localnicii din Mărgău şi din Brăişor.
După zece ani în care s-a ascuns în Munţii Apuseni, Iosif Capotă a fost arestat. Unii localnici, care au trăit acele evenimente, spun că, până la urmă, liderul ţărănist ar fi fost prins cu ajutorul mărturiilor unui localnic, torturat de Securitate. Cele mai preţioase mărturii se află în arhiva Institutului de Istorie Orală a Universităţii Babeş-Bolyai. Echipa de istorici clujeni a publicat şi un volum de mărturii care sintetizează epopeea grupului Capotă-Dejeu, condus de Iosif Capotă şi de nepotul său prin alianţă, Alexandru Dejeu.
Repere esenţiale
Un studiu realizat de istoricii Cornel Jurju şi Denisa Bodeanu reconstituie reperele esenţiale ale biografiei lui Iosif Capotă. Acesta s-a născut în anul 1912, iar în perioada interbelică a absovit cursurile Liceului "George Bariţiu" din Cluj şi apoi pe cele a
