Cei mai buni dansatori de breakdance din România au reuşit să facă din pasiunea lor un remediu pentru problemele personale.

Întrerupem programul obişnuit cu un articol care, probabil, nu va aduce nimic nou în viaţa dumneavoastră, stimaţi cititori. E un articol pătimaş despre pasiune, dans, luptă şi hotărâre, despre primii şi cei mai buni dansatori de breakdance - din trupele Freakquency şi 2Elements.

„Ce faceţi aici, golăniţi?"

Aproape de sfârşitul anului 1999, când, în cartierele bucureştene, după blocurile gri, majoritatea era bine conturată de băieţii care-i prosteau pe proşti, câţiva copii din primii ani de gimnaziu au văzut o altă strălucire în viaţa de cartier. Plecau de la şcoală repeziţi, făceau pauză de la matematici şi de la lecţiile la fizică, îşi aruncau ghiozdanele pe jos, în staţiile de metrou, şi se azvârleau pe gresia lucioasă până asudau.

Îi muştruluiau cucoanele şi bătrâneii, îngrijoraţi că era plin de copii hoinari la ei în cartier - „Ce faceţi aici, golăniţi?" -, iar părinţii le spuneau să nu mai stea în cap, că vor rămâne scunzi. Îi alergau şi agenţii de pază de la gurile de metrou, că nu de derbedei aveau ei nevoie pe timpul serviciului, iar poliţiştii le tot scriau procese verbale, îi ameninţau şi le tot spuneau ce se va întâmpla „data viitoare". Gleznele copiilor însă n-au purtat niciodată cătuşe.

„Când dădeam de un metru pătrat de parchet, ne bucuram la fel ca femeile care sar în biserică de zici că acum le ia Dumnezeu sus! Când am intrat într-o sală de gimnastică, după ce exersasem numai în curtea şcolii, pe ciment, în parcuri sau la metrou, era să leşin. Costa 100.000 de lei pe lună atunci un abonament. Păi nu ştii ce sacrificii făceam pentru banii ăştia!", povesteşte Bogdan Bolohan (24 de ani), dansator în trupa Freakquency.

Sunt tineri, cu spatele frumos

Când simţi cu ad