Peste 96% din români cred că în ţara lor corupţia este o problemă majoră, iar peste 60% sunt de părere că politicienii nu fac suficient pentru combaterea corupţiei, arată rezultatele unui Eurobarometru publicat miercuri. Parcă pentru a confirma aceste statistici, doi parlamentari încearcă să dea o nouă lovitură luptei împotriva corupţiei, printr-o serie de amendamente care îi protejează pe demnitari şi pe membrii administraţiilor locale.

La Legea 286/2009 privind Codul Penal, ajunsă acum în dezbatere la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, parlamentarii UDMR Andras Levente Mate şi Arpad Marton au venit cu o serie de amendamente care îi scapă pe parlamentari de problema răspunderii pentru conflict de interese şi care fac această infracţiune aproape imposibil de pedepsit.

„Nici persoanele care îndeplinesc o demnitate publică, nici persoanele care activează în cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publică, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Nu permite statutul lor constituţional", se arată în amendamentul depus de Arpad Marton. Cum se traduce acest lucru? Parlamentarii nu mai fac parte din categoria funcţio-narilor publici vizaţi de legea penală. Prin urmare, ei nu mai pot fi traşi la răspundere pentru că îşi angajează rudele la cabinetele de circumscripţie. Până acum, Agen-ţia Naţională de Integritate a trimis în instanţă cazurile a 15 senatori şi deputaţi care şi-au angajat membri ai familiei la cabinetele parlamentare.

Printre aceştia se află şi Andras Mate. Acesta din urmă a depus un alt amendament, care ar putea duce la anihilarea luptei împotriva conflictului de interese. "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă o