Eleonora Cioran a acceptat să clarifice povestea manuscriselor găsite de ea după moartea soţului, care au ajuns să fie vândute la licitaţie la Paris, dar şi implicarea sa în procesul intentat lui Simone Baulez, franţuzoiaca ce a descoperit în pivniţă cele 37 de caiete scrise de Cioran.
O doamnă fragilă, în vârstă de 86 de ani, care a suferit până acum trei operaţii pe coloană, mi-a deschis uşa casei sale din Sibiu, unde trăieşte înconjurată de cărţi scrise de şi despre Emil Cioran. Fost medic internist, Eleonora Cioran a fost căsătorită timp de 33 de ani cu avocatul Gheorghe Stavrescu, care a murit în urma unui accident cerebral. „După doi ani, a apărut Aurel Cioran. Mi-a adus caietele lui Eminescu, pe care le avea de la Noica. Apoi a venit cu discuri şi cărţi. Aveam o comunicare extraordinară. După o vreme ne-am căsătorit. Naş ne-a fost Constantin Noica”, îşi aminteşte doamna Cioran.
„Da’ ce-i aici? Se vede că a venit orientul!”
În 1980 a fost împreună cu soţul său la Paris, şi atunci l-a cunoscut pe Emil Cioran: „Ne-a aşteptat în Gare de l’Est. Cei doi fraţi, ardeleni adevăraţi, deşi nu se văzuseră de 30 de ani, s-au salutat cu «Servus, mă!». S-au îmbrăţişat, m-a îmbrăţişat şi pe mine, apoi s-a uitat la bagajele noastre şi a zis: «Da’ ce-i aici? Se vede că a venit orientul!» Noi aveam trei valize: una cu hainele mele, una cu ale lui Aurel şi una cu cadouri, feţe de mese din bumbac cu macrame, că oricum n-aveau nevoie de nimic. Casa lui era foarte simplă. Singurele obiecte decorative erau un buchet de flori proaspete şi un covor ţesut de mama lui”.
Emil Cioran închiriase pentru fratele său un apartament în rue de Sèvres şi acolo se întâlneau la masă cei doi fraţi, Eleonora şi Simone Boué. „Simone era gospodină, schimba faţa de masă de fiecare dată. Însă, la un moment dat, a adus o tartă din care a curs siropul pe masă, ceea